Pictură de Jozef Israels
"Vayomer ha-Adam zot hapa'am etzem me'atzamay ubasar mibesari l'zot yiqre ishah ki m'iysh luqochah zot." "Şi a zis Adam: Iată aceasta-i os din oasele mele şi carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru că este luată din bărbatul său."
În niciuna dintre străvechile limbi, cuvântul ce desemnează femeia nu este derivat din cuvântul ce desemnează bărbatul. Numai în ebraică, în limba sacră, se întâmplă acest lucru. Iysh - ishah. În greacă, de exemplu, cuvântul pentru bărbat este „anthro” și cel pentru femeie „gini”; în aramaică bărbatului i se spune „gravra”, iar femeii „itssa”; iar în latină cuvântul pentru bărbat este „masculus” și cel pentru femeie, „foemineus.”
Textul ebraic al Torei este schița întregii creații. Înainte ca ceva să fie construit, se trasează o schiță ce înregistrează toate detaliile viitoarei construcții, iar această schiță este folosită pentru a ghida procesul de construire. Zoharul spune că Dumnezeu s-a uitat în Torah când a creat lumea. Universul fizic este manifestarea Torei. De aceea și este atât de complexă, se aseamănă cu complexitatea universului.
În comentariile sale, Rashi spune că omul, Adam, trebuia să aibă o soață, o pereche, deoarece unul singur este Creatorul și Stăpânul lumii și numai El este fără de pereche. Potrivit misticii evreiești, bărbatul și femeia sunt două jumătăți ale aceluiași suflet. Când Dumnezeu i-a făcut pe Adam și Eva, i-a făcut ca pe un singur suflet, o singură entitate. Numai ulterior i-a separat în două jumătăți. Încarnarea celor două jumătăți nu se face neapărat simultan. În consecință, numai atunci când bărbatul și femeia sunt virtuoși, li se oferă privilegiul de a se întâlni și reuni pentru a forma acel întreg originar. Până în acel moment, se spune că umblăm neîntregi, cu doar jumătăți de suflet. Fiecare dintre cele două jumătăți nu poate să atingă împlinirea spirituală de una singură. Mariajul este unirea a doi oameni într-o singură entitate, ca două trupuri ce împart un singur suflet.
Talmudul spune că atunci când yish (bărbatul) și ishah (femeia) se unesc, literele celor două cuvinte se suprapun, cu excepția lui y și a lui ah. Împreună, aceste litere formează unul dintre numele lui Dumnezeu. Entitatea creată din uniunea celor doi soți creează ceva atât de spiritual, încât prezența divină sălășluiește în cuplu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.